OAMENI și ne-oameni (sau the Final Countdown)

Cum ți-a fost dimineața? În trafic, ca și mine? Ți s-a arătat degetul mijlociu de câteva ori? Sau ai scăpat ca printre urechile acului de malacul ce se îndrepta cu bâta de baseball către tine?

Fiecare zi a unui om normal, cu bun simț, este o provocare sau un slalom. Printre cretini, adolescenți pe skate-uri și supraponderali pe trotinete electrice, mașini parcate pe trotuar, garda financiară ce oricum te va amenda odată ce îți calcă sediul, furnizori neserioși, clienți ce își primesc comanda și nu mai plătesc cu anii, familii învrăjbite, poluare, politicieni infecți și lista ar putea continua la nesfârșit.

Viitorul din filmele SF este aici. De ieri.

În 2006 a apărut filmul "Idiocracy" regizat și scris de Mike Judge, pe care cei ce au certificat de naștere cel puțin din anii 70-80 îl cunosc mai bine din serialul MTV "Beavis and Butt-Head". În cazul în care nu l-ați văzut până acum nu are sens să îl mai vedeți, deși acțiunea este preconizată a se desfășura în anul 2505, tot ce apare în film poate fi identificat în anii 2020 și poate chiar mai devreme. Vorbim de o societate în care prostălăii sunt la putere pentru că urlă mai tare, pentru că sunt mai grași și cumva mai puternici, mai cu tupeu și pentru că inteligenții cu sau fără ghilimele, cei mai puțin vocali, cei mai citiți nu se mai reproduc în același ritm cu ultra-sub-mediocrii. Sună cunoscut?

Cine mai are timp de crescut copii?

Cum spuneam mai devreme, există o categorie de oameni care refuză din varii motive să se mai reproducă, iar în cealaltă parte a balanței stau sutele de milioane de cupluri ce trăiesc cu venituri extrem de mici sau modeste ce nu țin cont de nimic când fac copii, dacă apare încă un suflet în familie vedem noi cum ne descurcăm.

În plus, acum că e foarte greu să găsești o bonă adevărată, dedicată muncii, cel mai simplu este să îi pui copilului ceva pe telefon și ai scăpat, poți să faci ce vrei în timp ce copilul tău este vrăjit (a se citi sedat) de Baby Shark.

Apropo de trecerea rapidă și extrem de dubioasă trecut-viitor, îmi aduc aminte că în 2010 cu ocazia unei vacanțe în Asia am fost șocat să văd că în Singapore nimeni nu vorbește cu nimeni, că în metrou, de exemplu, TOȚI oamenii priveau pe telefon, își făceau selfie-uri, foloseau jocuri sau aplicații, totul într-o liniște și ordine desăvârșită.

Generația zombie din sud-estul Asiei a ajuns și aici de câțiva ani. Nu mai contează vârsta, cu toții suntem dominați într-un fel sau altul de IA (inteligența artificială). Mă apucă râsul-plânsul când aud că oamenii sunt speriați că la un moment dat roboții vor controla și domina omenirea. Breaking News: oamenii sunt deja sub control, Facebook, Tik-Tok, Instagram, Whatsapp și orice altă aplicație pregătesc deja terenul.

Ce e mai rău e exact după primul colț

Iar, dacă acum oamenii mici, modești intelectuali, răi, agresivi și meschini ne agresează fizic și intelectual în trafic sau la supermarket, imaginează-ți o zi, doar 24 de ore, în care roboții aleg să decupleze timpul și banii noștri de la internet. Nu vreau să va sperii de tot, imaginați-vă singuri care ar fi scenariul în marile orașe și nu numai.

Speranța există, însă e tot mai mică

Deși România este țara europeană cu cei mai mulți emigranți, există și un curent în sens invers. OAMENI din vestul Europei ce aleg să se întoarcă și să se mute la țară, în satele românești devastate de foame și politici rușinoase. Același lucru se întâmplă cu mulți OAMENI din marile orașe românești ce cumpără case cu grădină, care le redecorează/renovează, fac agricultură sau turism și mai ales încearcă să sudeze noi comunități, realități alternative, oaze în care putem să ne refugiem.

Gândește-te zilele astea tu unde te situezi, daca te trezești, care e planul tău pentru următorii 5-10 ani. Pentru că timpul și planeta a început deja operațiunea de epurare și inevitabil cu toții trebuie să știm pe ce parte distopiei dorim să sfârșim.